agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ De la dissolution de la démocratie dans la ploutocratie ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-02-18 | [Ce texte devrait être lu en romana] | Inscrit à la bibliotèque par Maria Elena Chindea Țara noastră este închisă, toți munții acea zi și noapte au cerul scăzut ca acoperișul lor. Nu avem râuri, nu avem puțuri, nu avem izvoare, doar câteva cisterne - și acestea goale - acel ecou, și că ne închinăm. Un sunet stufos, la fel ca și singurătatea noastră la fel ca dragostea noastră, la fel ca și trupurile noastre. Ni se pare ciudat că odată ce am reușit să construim casele noastre, colibele și pliurile de oi. Și căsătoriile noastre, coronalele și degetele răcoroase, au devenit enigme inexplicabile sufletului nostru. Cum s-au născut copiii noștri, cum au devenit ei puternici? Țara noastră este închisă. Cele două negre Symplegades închideți-o. Când mergem în jos la porturile de duminică să respire liber vedem, aprinse la apus, scândurile rupte din călătorii care nu s-au încheiat niciodată, organisme care nu mai știu cum să iubească.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité