agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Que faisons-nous de l’amour qui reste ? ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-02-13 | [Ce texte devrait être lu en romana] | Inscrit à la bibliotèque par Maria Elena Chindea Fată cu părul ca seceta, cu dorul ca paiul, cu inima ca luceafărul, mi-amintești satul din chenarul livezilor, cumpăna de lemn și jgheabul ei verde, marginea pădurilor cu iarbă pitică pe care zăcea cartea necitită. Fată a trestiilor și a tălăngilor, în comoara codrului pasărea fluieră, în trunchiuri ruinate plugăreau cariile, sânul tău strivise busuioc și mintă, gura ta râdea, risipea inele de apă firul cântului, ochii tăi de plantă înfloreau de-un gând. Fată cu trupul poleit de soare, toamna a fost târzie, — vitele veneau poticnind și leneș și gemând, acasă. Cum ședeai pe piatră și tăceai de lung aveai ochii celor cari adorm spre ziuă, coadele de-ararna copleșeau grumazul, gleznele plăpânde se-ngropau în praf.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité