Te-nveselește, suflete, și cântă
Si-n stai de sărbătoare îmbrăcat,
Din lumea ta de-o clipă liberat,
In lumea ta cea veșnică te-avântă.

De-acum nu vei mai fi scânteie frântă
Dintr-un focar de raze întinat,
Ci adevăr din adevăr curat,
Vei fi lumină din lumină sfântă.

Nimic împrăștiat în Nicăieri,
Nu vei avea nici Mâni, nici Azi, nici Ieri…
Si nu vei asculta tăceri nici șoapte…

Ci dezlegat de cele pământești,
In noaptea somnului fără de noapte,
Vei ști prin neștiință cine ești.