agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Marcher dans la Lumière, prise 2 ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-11-14 | [Ce texte devrait être lu en romana] | Inscrit à la bibliotèque par Maria Elena Chindea În fruntea mesei stau cu mirt pe tâmple, dar dorm de mult sub zidurile Troii . . . Mesenii beau și cupa mea se umple -voi beți cu morții și cinstiți strigoii. Eu am rămas sub zidurile Troii . . . Eu am rămas sub zidurile Troii și cu tovarășii mei morți în fundul mării . . . Se rumenesc berbecii grași și boii, zadarnic, în miresmele frigării. Eu dorm de mult sub zidurile Troii ori putrezesc sub alge cu vâslașii; -întors acasă cum se-ntorc strigoii acelora ce nu mai vin cu pașii . . . . Eu am rămas sub zidurile Troii Mă pipăiți pe umeri, pe veșminte, încredințați că am venit ‘napoi; ci eu sunt numai sute de morminte în leșul care umblă printre voi. Îmi povestiți de temple cu pilaștri, despre noi zei ce-n lipsa mea crescură . . . -eu vă bășmesc de morții mei albaștri rămași sub Troia sau prin mari de zgură, și moarte, nu cuvinte am pe gură. În cinstea mea poftiți aezi la cină ca să mă cânte ca pe toți eroii ; dar numai umbra mea cu vin închină ; eu dorm de mult sub zidurile Troii. Ciocniți la masă numai cu strigoii . . . Uleiuri cu miros adânc de floare sângele Troii de pe trup nu-mi spăla, că dincolo de orice scăldătoare, port morții scumpi pe mine tencuială. Eu am rămas sub zidurile Troii . . . Iar când pe sânii dulci al Penelopei pun fruntea, în afund culcuș fierbinte, eu sânger încă-n luptă cu ciclopii sau rătăcesc pe mări cu oseminte. Cu dornice săruturi ne-ntrerupte muierea îmi dezmiardă la-ntâmplare pe piept, pe brațe, rănile din lupte, crezând că urma lor nu mă mai doare. Ci eu sunt tot o rană nevăzută și răni mi-s ochii, crâncenii și goii . . . Femeia mea sau morții mă sărută veniți în pat de sub cenușa Troii ? Mă pierd, din nou, în valuri cu năierii, din nou mă bat în scuturi cu strigoii. Alunec dintre coapsele muierii și mă-ngrop iar sub zidurile Troii . . . Eu am rămas sub zidurile Troii !
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité