agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
|
||||||
agonia Textes Recommandés
■ Marina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-09 | [Ce texte devrait être lu en romana] | Inscrit à la bibliotèque par serban georgescu
M-am dus la-naltul, fericitul munte
căzând sfârșit cu jalea și sărutul pe sfânta piatră-n locul preaștiutul sub care zace-Onestei alba frunte, de când păși-n tărâmul morții crunte și-i înfruntă sfios necunoscutul, madona sufletului meu, pierdutul, izvor virtuții, grațiilor punte. Acolo am chemat astfel Amorul: "O, dulce zeu, fă moartea mea anume să fie-aici, aici fiindu-mi dorul!" Apoi, cum nu m-a înțeles Signorul, chemând-o pe Selvaggia pe nume, trecui de Alpi, eu pururi plângătorul. (Traducere C.D. Zeletin, Humanitas 2008) Io fui 'n su l'altro e 'n sul beato monte, ch' i' adorai baciando il santo sasso, e caddi 'n su di quella pietra lasso, ove l'onesta pose la sua fronte, e che là chiuse d'ogni vertù 'l fonte, quel giorno che di morte acerbo passo fece la donna de lo mio cor, lasso! Già piena tutta d'adornezze conte. Quivi chiamai a questa guisa Amore: - Dolce mio iddio, fa che qui mi traggia la morte a sè, chè qui giace 'l mio core. - Ma poi che non m'intese 'l mio Signore, mi dipartii, pur chiamando Selvaggia; l'alpe passai con voce di dolore.
|
||||||||
La maison de la litérature | |||||||||
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité