Page: 3 : 2 : 1
Mânioasa
:
 Poèmes 2008-11-03 (12998 affiches)
Moartea lui Fulger
:
Poèmes 2005-05-21 (34337 affiches)
Noapte de vara
:
Poèmes 2005-03-30 (31715 affiches)
Noi vrem pământ
:
Poèmes 2005-06-24 (18003 affiches)
Non omnis moriar
:
Poèmes 2008-02-06 (4271 affiches)
Nu te-ai priceput
:
Poèmes 2006-03-22 (14300 affiches)
Numai una
: Balade si idile, 1889
Poèmes 2005-06-25 (36514 affiches)
Nunta Zamfirei
:
Poèmes 2004-02-25 (18617 affiches)
O noapte pe Caraiman
:
Poèmes 2006-03-22 (4129 affiches)
O scrisoare de la Muselim-Selo
:
Poèmes 2005-04-28 (13378 affiches)
Oltenii lui Tudor
:
Poèmes 2009-10-13 (4277 affiches)
Pașa Hassan
:
Poèmes 2005-04-28 (36022 affiches)
Pe langa boi
: Balade si idile - 1891
Poèmes 2004-07-13 (24150 affiches)
Pierirea Dacilor
:
Poèmes 2010-03-05 (4171 affiches)
Podul lui Traian
:
Poèmes 2005-04-28 (5117 affiches)
Poetul
:
Poèmes 2005-06-16 (4735 affiches)
Pomul Craciunului
:
Poèmes 2002-12-28 (13548 affiches)
Povestea gâștelor
:
Poèmes 2005-04-19 (113706 affiches)
Prahova
:
Poèmes 2008-11-03 (5880 affiches)
Prutul
:
Poèmes 2005-05-03 (5378 affiches)
Raport
: (Luarea Griviței, la 30 august 1877)
Poèmes 2009-07-16 (5414 affiches)
Rea de plată
:
Poèmes 2005-09-25 (8393 affiches)
Regina Ostrogotilor
:
Poèmes 2002-09-23 (9980 affiches)
Rugămintea din urmă
:
Poèmes 2011-12-13 (10343 affiches)
Scara
:
Poèmes 2006-02-17 (33800 affiches)
Scumpă țară românească
:
Poèmes 2009-10-19 (7436 affiches)
Spinul
:
Poèmes 2005-04-28 (7304 affiches)
Sulamita
: -nepublicata în volume-
Poèmes 2006-06-03 (6237 affiches)
Sus inima
:
Poèmes 2009-10-19 (7351 affiches)
Toamna
:
Poèmes 2009-09-28 (50514 affiches)
Trei, Doamne, si toti trei!
:
Poèmes 2002-12-06 (22060 affiches)
Un basm
:
Poèmes 2004-01-06 (9718 affiches)
Unul ca o sută
:
Poèmes 2005-06-19 (6379 affiches)
Vara
:
Poèmes 2005-04-28 (48283 affiches)
Vestitorii primăverii
: poezii pentru copii
Poèmes 2005-06-18 (92317 affiches)
Zobail
:
Poèmes 2008-11-03 (4793 affiches)
Page: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biographie George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Textes Recommandés
