Lacrima nu se poate restaura
conține prea multă sare
și nu e niciodată singură,
sentimentele plutesc în ea
ca în Marea Moartă, hilare
trăiri camuflate de nea
diseminate-n lichidul mutant.

Somnul din care nu mă trezesc
restaurat atât de stângace
se cuibărește acum imatur
așteptând visul la post restant
ca o iubire improvizată departe
într-o altă carapace
la adăpostul unui nou contur
de slăbiciune înșirată pe lanț.

Legea talionului nu cere
echilibrează pur și simplu,
sacrifică noblețea gestului trădat
în același cadrul justițiar amplu
al instanței imune la durere
unde și eu, candid, m-am predat.

6 Decembrie 2001


Din volumul "Sacrificiul mirării", apărut 8 martie 2002, editura Pro Transilvania