Că n-am nici sex nici vârstă mi se pare
atât dr brusc durerea mă-mbrânci
timpu’a-mpietrit... picioare nude-aci
ca să plinesc teribila peregrinare

Dezamăgire – știu – că-s cei de aur zori
că tinerețea a greșit himere urmărind
s-au înșelat și ochii... amare buze simt
e lungă calea, ah! și seara-mi dă fiori

Procesiune lentă cu ruga-obișnuită
pentru aceea care pe altă cale pleacă
un ajutor de suflet ca dincolo să treacă
în unica Dumnezeiască Seară liniștită!