Puteai, ca în povești, să mă încerci,
Punându-mă să fac
Niște lucruri extraordinare.
De pildă:
Să sap o prăpastie-n cer
Și cerul scos
Să ți-l aduc în buzunare.

Puteai să-mi ceri să-ți dezleg
Trei probleme importante de viață,
Și ți le-aș fi dezlegat imediat,
Cu dinții,
Ca pe niște noduri de ață.

Puteai să-mi sugerezi să mă părăsesc chiar pe mine,
Azvârlindu-mi toată personalitatea-n afară,
Precum lava sa un vulcan,
Să mă dezbrac de orice particularitate,
Până la fondul general uman
Și să rămân așa gol, în ger.
Sau, dimpotrivă,
Să mă mut tot
Pe o singură trăsătură de caracter.