Dinspre păduri, adie nouă boare.
Prind ciocârliile să zboare
și-nalță, fără număr,
cu ele, cerul greu de dus pe umăr.
Se mai vedea pustiul zilei printre ramuri,
dar după după-amiezele sonore
de repezile ploi vin ore
cu soare ce răsfrânge-se în geamuri
de mari ferestre care bat
din aripi, sus, cu teamă, la fiecare cat.

Tăcere,-apoi. Până și ploaia face
pași pe luciul pietrei, tot mai sur
Ce-a fost vacarm a amuțit și tace
ascuns în muguri lucind pe ramuri, pur...




Traducere Șerban Foarță