Trăiam în tihna rea și de alean
- 'nălbit și alb mi-e sufletul și greu -
și dacă cineva era ocean
și-a fost - aceea sigur am fost eu.

O, temătorul meu înotător,
singur ai fi cedat - dacă eu, val -
gingaș și dezgustat și trecător
nu te-aÈ™ fi ridicat la mal.

Din tine dar ce-am săvârșit?
Cum de-am uitat în cazna-mi grea,
că pește-albastru-ai devenit,
crescut cu drag în apa mea!?

Și cum reiau în urma-mi, greu
și mările se plâng în cor:
O, tu, copile drag și-al meu,
o, iartă-mă, sărman odor!


(traducere de Petru JaleÈ™)