agonia
francais

v3
 

Agonia.Net | Règles | Mission Contact | Inscris-toi
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textes du même auteur


Traductions de ce texte

 Les commentaires des membres


print e-mail
Visualisations: 6858 .



Dar eu, spun mereu...
poèmes [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
par [Geo_Dumitrescu ]

2009-10-18  | [Ce texte devrait être lu en romana]    |  Inscrit à la bibliotèque par Bot Eugen Iulian



"Și uite-așa - zicea domnu-nvățător -
discutând, iese adevărul!"...
Și discutam, și ziceam, și vorbeam,
și eu ziceam DACÃ, și tu spuneai POATE
și el zicea CÂT DE CÂT. Și apoi
a mai zis cineva ceva, un cuvânt tremurat,
ori un cuvânt obligatoriu:
MÂINE ori PÂINE, sau așa ceva...
Și toți ne uitam în pământ, într-un punct
de unde, împingând ușor câțiva bulgări mărunți,
urma să se ivească un colț roșcat-verzui
apoi un lujer subțire,
care nu trebuia să depună nici un efort
spre a-nflori, pe loc, sub ochii noștri...


Și discutam mereu, și ziceam, și vorbeam -
"dar, fiți atenți!" - spunea domnu-nvățător -
"trebuie să stăm la o distanță egală
de lucruri, de NU și de DA!" -
și eu ziceam OARE, și tu spuneai ÎNSÃ,
și el zicea UNA-ALTA, și vorbele
se-mbrânceau unele pe altele,
și ardeau enorme iluzii și gânduri mănoase
iluminând până departe, astfel că
discuția părea lâncedă și fără picioare,
și tocmai de aceea apăru, ca un strigăt puternic,
nevoia mișcării, risipindu-ne
într-un umblet înfrigurat, în zigzag,
cu ochii deschiși, cu ochii-n pământ, căutând...

Și eu spuneam TOTUȘI, și tu spuneai PARCÃ,
și mai căzu un cuvânt tremurat, ori
un cuvânt de taină, ÎNDOIALÃ, sau așa ceva...
Și umblu de-atunci mereu cu ochii-n pământ,
ca nu cumva să calc floarea ascunsă,
și sfredelesc cu privirea toate pietrele
și le-azvârl din drum, dar sub ele
sînt râme și viermi lucioși
și gângănii păroase, cu mii de picioare -
și altfel nu mai umblu, decât cu ochii în jos,
puțin adus de spate, cu băgare de seamă,
căutând...

Și cine nu știe, mă crede năuc
și gârbov, ori poate chiar înfrânt...
Dar eu spun mereu TOTUȘI, și pe tine
veșnic te-aud zicând POATE,
și el zice într-una OARE...






* Nevoia de cercuri(1966)







.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La maison de la litérature poezii
poezii
poezii  Recherche  Agonia.Net  

La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politique de publication et confidetialité

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites! .