agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
|
||||||
agonia Textes Recommandés
■ l'errant
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-07 | [Ce texte devrait être lu en romana] | Inscrit à la bibliotèque par serban georgescu
Cresc flori și crengi în primăveri învoalte,
amanți suavi trec prin grădini, exultă, tot doi și doi, iar păsările alte și alte doruri spun și se consultă... Toți se-ndrăgesc și toți prind să tresalte, servi unii altora, -ntre ei se-ascultă, în fete urcă bucurii înalte, coboară-n mine lacrimi, jale multă, căci mult m-a întristat al meu părinte: el mi-a aprins durerilor scânteia, cu sila vrând stăpân să-mi dea! Eu însă nu vreau străin în inimă și minte... În mare zbucium viețuiesc: de-aceea cresc flori și crengi lăsându-mă tot plânsă. (Traducere C.D. Zeletin, Humanitas 2008) A la stagion che il mondo foglia e fiora acresce gioia a tutti fin’ amanti: vanno insieme alli giardini alora che gli augelletti fanno nuovi canti; la franca gente tutta s’innamora, ed in servir ciascun traggesi inanti, ed ogni damigella in gioi' dimora, e a me, n'abbondan smarrimenti e pianti. Ché lo mio padre m’ ha messa in errore, e tienemi sovente in forte doglia: donar mi vuole a mia forza signore. Ed io di ciò non ho desio, né voglia, e in gran tormento vivo a tutte l’ore: però non mi rallegra fior, né foglia.
|
||||||||
La maison de la litérature | |||||||||
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité