Un câne-i omenirea, cu o căldare veche
De coada lui legată... și nu-ntrebați de ce?
Noaptea ca și poeții îți urlă în ureche,
Ca un ostaș de gardă el latră-n trecători,
Ca tinerii la baluri e don Juan de stradă,
Se hârâie în ură, se pupă-n promenadă,
Ca omul are patimi, ca el este zelos
De-a înmulți nainte tot neamu-i păcătos.
Dar omul are-atâtea: cugetători el are,
Poeți, artiști, istorici, cugetători căldare.