|
Biographie Frédéric Mistral
Motivația Juriului Nobel
"ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal".
Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904.
Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este traducerea unui psalm (1846). După ce își trece bacalaureatul la Nîmes (1847), compune într-o primă formă poemul în patru cânturi Li Meissoun (Secerișul), imitație a Georgicelor lui Virgiliu (1848). În același an este trimis la Aix-en-Provence spre a-și lua licența în drept și publică singura poezie pe care a scris-o în limba franceză, o Odă închinată Republicii. Saint René Taillandier alcătuiește și publică o antologie a poeziei occitane. Li Prouvencalo (Provesalii) care se deschide și se închide cu două poeme de Mistral (1851). În 1854, Mistral, împreună cu alți scriitori de limbă provensală (felibri), înființează societatea literară Le Félibrige.
Opera
Li Meissoun (Secerișul), scris în 1848, publicat în 1927
Mirèio, 1859
Calendau, 1867
Lis Isclo d'Or (Insulele de aur), 1875
Lou Tresor dóu Felibrige (Tezaurul Felibrilor),1878 - 1886
Nerto, 1886
La Rèino Jano (Regina Jano), 1890
Lou Pouèmo dóu Rose (Poemul Ronului), 1897
Memori e Raconte (Memorii și povestiri), 1906
Discours e Dicho (Discursuri și povestiri), 1906
La Genèsi (Geneza), 1910
Lis Oulivado(Câmpurile cu măslini), 1912
Proso d'Armana (Proza de Almanah), 1926
Nouvello Proso d'Armana (O nouă proză de Almanah), 1927
Darriero Proso d'Armana (Ultima proză de Almanah), 1930
Escourregudo per l'Itali (Excursie în Italia), 1930
Mi Rapugo (Spice adunate, inedit)
Pe data de 25 martie 1915 Frédéric Mistral se stinge din viață. Conform cărții “Al șaselea simț al animalelor” de Philippe de Wailly, câinele lui Frédéric Mistral i-a rămas fidel și după decesul acestuia prin faptul că a rămas pe mormântul stăpânului și a refuzat să se mai hrănească.
|
Textes Recommandés
