agonia
francais

v3
 

Agonia.Net | Règles | Mission Contact | Inscris-toi
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 

Nichifor Crainic[NICHIFOR_CRAINIC]

 
  NICHIFOR_CRAINIC

Ville de résidence: București
A une langue maternelle A une langue maternelle


Biographie Nichifor Crainic

Site web personnel Nichifor Crainic


 
L?adresse directe de cet auteur est : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Sujets active de cet auteur: :

Les textes les plus récents:

Poèmes (24)
Tous (24)

Les textes les plus récents:

Commentaires:

Textes inscrits par cet auteur dans la bibliothèque:

Page: 1

Cântecul pământului :
Poèmes 2010-06-01 (9040 affiches)

Cantecul potirului :
Poèmes 2004-10-20 (15400 affiches)

Copacul :
Poèmes 2006-02-27 (13403 affiches)

Excelsior : din Zâmbete-n lacrimi (1916)
Poèmes 2010-08-25 (6641 affiches)

În țara de peste veac :
Poèmes 2004-11-08 (10106 affiches)

Lauda :
Poèmes 2005-02-27 (7161 affiches)

Milogul :
Poèmes 2004-06-17 (16101 affiches)

Mos Craciun :
Poèmes 2004-11-08 (13150 affiches)

Păianjenul : din Poezii alese 1914-1944
Poèmes 2010-09-17 (6512 affiches)

Romanta verii :
Poèmes 2005-06-21 (7277 affiches)

RUGÃCIUNE PENTRU PACE : Variantă inedită (sursă Filaret Gămălău,fost condamnat la moarte, coleg de celulă cu Nichifor Crainic în Penitenciarul Aiud. Varianta este cea memorată în închisoare de Filaret Gămălău)
Poèmes 2006-03-11 (12914 affiches)

Rugaciunea din amurg :
Poèmes 2004-10-20 (7916 affiches)

Seară : din Þara de peste veac (1931)
Poèmes 2011-01-01 (6756 affiches)

Stropi de sânge : din Darurile pământului (1920)
Poèmes 2010-08-14 (6308 affiches)

Sub specie aeternitatis : din Șesuri natale (1916)
Poèmes 2010-11-03 (5834 affiches)

Trup de fum :
Poèmes 2010-04-29 (6944 affiches)

Ucenicul :
Poèmes 2006-11-11 (13159 affiches)

UNDE SINT CEI CARE NU MAI SUNT? :
Poèmes 2002-07-07 (10385 affiches)

Vecernie :
Poèmes 2005-02-27 (7449 affiches)


Page: 1





Biographie Nichifor Crainic

Nichifor Crainic (din botez Ion Dobre, născut la 22 decembrie 1889, la Bulbucata, județul Vlașca, decedat la 20 august 1972 la Mogoșoaia lângă București) a fost un scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filosof (creator al curentului gândirist), pedagog și teolog român. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreaptă și a fost adeptul tendințelor tradiționaliste religioase, susținând că România trebuie să rămână credincioasă moștenirii spirituale creștin-ortodoxe.

Crainic a debutat ca poet înaintea primului război mondial. Ca scriitor si teolog a condus revista "Flamura" și a fost directorul și mentorul uneia dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, "Gândirea".

Inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism, Nichifor Crainic a rămas una din figurile politice culturale contestate, fiind considerat si un ideolog al extremei drepte din România. Astfel se explică și venerația de care s-a bucurat din partea legionarilor (aderenții "Gărzii de Fier").
La început a colaborat cu poezii la diverse publicații literare si naționalist-tradiționaliste: "Ramuri", "Luceafărul", "Drum Drept", "Flacăra", "Dacia", "Transilvania", "Cuget Românesc". După strămutarea revistei "Gândirea" de la Cluj la București, preia conducerea revistei de la Cezar Petrescu.

În "Gândirea" au apărut numeroase articole si eseuri programatice care vor defini orientarea politica naționalistă a curentului "gândirist". Acesta fusese tributar ortodoxismului militant, prezentând similitudini puternice cu fascismul italian. Crainic a scris mai multe articole etnocentriste în care a elogiat regimul dictatorial din Italia al lui Benito Mussolini. A elaborat apoi, în 1938, teoria "statului etnocratic" în lucrarea "Ortodoxie si etnocratie". De asemenea, a colaborat la publicații controlate de legionari, de pildă la: Revista Sfarmă-Piatră și Revista Buna Vestire.

Dumitru Stăniloae îl descrie pe Nichifor Crainic cu următoarele cuvinte: ”Nichifor Crainic este cel dintîi teolog român din epoca modernă a istoriei noastre care scoate teologia din cercul strîmt și ocolit al specialiștilor, prezentînd-o, într-o formă impunătoare, atențiunii generale a lumii intelec­tuale.... Nichifor Crainic înnoiește prin reactualizarea tradiției într-o teologie care se mulțumea cu cîteva coji din această tradiție, primite pe calea și de multe ori prin inter­pretarea ocolită a teologiilor apusene”, săvîrșind “o adevărată restaurare a teologiei românești în duhul ortodox


Condamnat la închisoare pe viață în 1945, este arestat în 1947, trece prin mai multe penitenciare, printre care, Văcărești și Aiud. A fost eliberat în 1962. Intre 1962 - 1968 Nichifor Crainic colaborează la redactarea ziarului de propagandă comunistă "Glasul Patriei" - care avea menirea de a influența românii din exil. Moare la 20 august 1972. Este aproape sigur ca a fost forțat să colaboreze cu Securitatea ca informator pentru a putea primi acest post.

Poezii. Memorii scrise în timpul detenției: "Zile albe, zile negre" (1991).
Sfințenia - împlinirea umanului, Curs de teologie mistică (1993)
Nostalgia paradisului (1994)
Puncte cardinale în haos (1996 și 1998)
Ortodoxie și etnocrație (1997)
Țara de peste veac. Poezii antume: 1916-1944 (1997)
Dostoievski și creștinismul rus (1998)
Spiritualitatea poeziei românești (1998)

Laureat al Premiului Național pentru poezie (1930)
Doctor Honoris Causa al Universității din Viena (1940)


poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La maison de la litérature poezii
poezii
poezii  Recherche  Agonia.Net  

La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politique de publication et confidetialité

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites! .