Ar trebui să ne nastem batrani,
Să venim intelepti,
Să fim în stare de-a hotari soarta noastra în lume,
Să stim din rascrucea primara ce drumuri pornesc
Si iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergand,
Maturi si puternici s-ajungem la poarta creatiei,
Să trecem de ea si-n iubire intrand adolescenti,
Să fim copii la nasterea fiilor nostri.
Oricum ei ar fi atunci mai batrani decât noi,
Ne-ar invata să vorbim, ne-ar legana să dormim,
Noi am disparea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cat bobul de strugure, cat bobul de mazare, cat bobul de grau...