Dacă te-nșiri ca vântul greu pe drumuri,
Prin risipite vetre de speranță
Și lași în urmă doar popas și scrumuri,
Nu cere de la mâine toleranță !

Te va-nșela la fel ca și cărarea:
E-n urmă dar se-ntinde și în față.
Lui astăzi, mâine, ieri va fi urmarea,
Iar orizontul, aburul din ceață.

Cînd pierzi iar ziua în popas și scrumuri,
Prin risipite vetre de speranță,
Când rătăcești ca vântul greu pe drumuri,
Nu cere de la mâine toleranță !