unde este cel mai acasă al tău măi Danule
m-a întrebat la Paris într-o seară cu gittanes fără filtru
un prieten român ca și mine zugrav de biserici din Bistrița
unde să fie
poate la Târgul Mureșului sau Cluj mai degrabă
prin Lipscanii Bucureștiului câteodată și foarte rar prin Brăila
s-a scorojit varul de pe zidurile caselor mele de atunci
ore târzii au aprins felinare pe înserat
și am tot numărat pete în soare
nu am ajuns încă prin Filipine Tahiti sau Bali
deși timpul mi-e frate și mamă
cel mai acasă al meu îl port pe drumuri deschise
ca pe o portocală primită în dar de Crăciun
niciodată desfăcută privită doar îndelung
mirosită ștearsă cu batista cea albă de in
când vin zăpezile și înfloresc a înserare
brazi și lumini colorate pe Magheru
atunci privesc spre mine și mă întreb
unde este cel mai acasă al tău măi Danule
și nu știu cum se face dar de fiecare dată
cel mai acasă al meu e departe
tot mai departe