agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
|
||||||
agonia Textes Recommandés
■ L'hiver
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-04 | [Ce texte devrait être lu en romana] | Inscrit à la bibliotèque par Bot Eugen Iulian
E larmă și trenul stă gata să plece,
Vagonul se umple de oameni străini. Mi-e inima strânsă, e șapte și zece, Mă-ntorc la fereastră și stau ca pe spini. Dă-i, băiete, drumul, că n-avem răbdare, E gata, un șuier, un repede zvon Și simt că se mișcă cu noi, salutare! Trec umbre grăbite pe lângă vagon. E clipa când glasul durerilor tace, Duc mâna la frunte și ochii mi-i strâng Și-n suflet, deodată, un gol mi se face, Dă-i, băiete, drumul, că-mi vine să plâng! Acum pe de lături, încep să rămână Semnale, macazuri, vagoane și fum. Trec umbre de oameni cu steaguri în mână Și trenul, năvalnic, se-așterne la drum. Adio, adio, romantică urbe, Adio, zadarnic și dulce trecut! Din goană, când trenul se-ndoaie la curbe, Scot capul afară și lung te salut! Orașul rămâne sclipind în lumină, Biserici și case, deodată apun. În față se-așterne o verde cortină Și trenul aleargă, aleargă nebun. Se schimbă decorul, priveliști sure, Un șes peste care trec umbre de nori, Un drum singuratic, un colț de pădure Cu vârfuri uscate și cuiburi de ciori. În arie largă se-nvârte pământul Și fuge-n rotire întregul teren, Pe netede câmpuri ne ducem ca vântul, Cantoanele albe se uită la tren.
|
||||||||
La maison de la litérature | |||||||||
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité