Ville de résidence: Paris
A une langue maternelle


Biographie Charles-Pierre Baudelaire

Site web personnel Charles-Pierre Baudelaire


 L’adresse directe de cet auteur est : 

Les textes les plus récents de cet auteur:

Les textes les plus récents de cet auteur:

Commentaires:

Textes inscrits par cet auteur dans la bibliothèque:

Page: 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Florile rãului : Imn frumuseþii
Poèmes 2005-05-14 (7382 affiches)

Florile rãului : Semper eadem
Poèmes 2005-05-14 (2277 affiches)

Florile rãului : Desearã ce vei spune...
Poèmes 2005-05-14 (3297 affiches)

Frumuseþea :
Poèmes 2003-08-30 (2764 affiches)

Frumuseþea : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-11-14 (518 affiches)

Gânduri :
Personnelles 2003-02-09 (2053 affiches)

Genunea :
Poèmes 2004-03-27 (1434 affiches)

Groazã plãcutã :
Poèmes 2005-05-14 (953 affiches)

Gustul neantului : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-11-20 (372 affiches)

Gustul neantului : Traducerea: Radu Cârneci
Poèmes 2009-07-10 (225 affiches)

Harmonie du Soir :
Poèmes 2005-08-10 (1483 affiches)

Havuzul :
Poèmes 2004-02-22 (1349 affiches)

Heautontimoroumenos : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-12-04 (386 affiches)

Hymne à la Beauté :
Poèmes 2009-12-28 (226 affiches)

Imn frumuseþii :
Poèmes 2003-08-30 (2567 affiches)

În altã viaþã : traducere de Alexandru Philippide
Poèmes 2006-07-15 (2345 affiches)

Înãlþare : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-12-01 (435 affiches)

Intimitate : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-11-17 (483 affiches)

Întoarcere : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-11-28 (374 affiches)

Invitaþie la cãlãtorie : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-11-23 (696 affiches)

Izvorul de sânge :
Poèmes 2006-04-22 (1935 affiches)

Izvorul de sânge : Traducerea: Radu Cârneci
Poèmes 2009-07-10 (175 affiches)

Îþi dau aceste versuri ... : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-11-27 (478 affiches)

Îþi las aceste versuri... :
Poèmes 2003-06-06 (1649 affiches)

Jocul : Traducerea: Necula Florin Dãnuþ
Poèmes 2008-12-07 (396 affiches)

La Beauté :
Poèmes 2009-09-24 (364 affiches)

La chevelure :
Poèmes 2009-08-10 (173 affiches)

La Fontaine De Sang :
Poèmes 2005-07-03 (1294 affiches)

La Fontana Di Sangue :
Poèmes 2005-07-06 (1728 affiches)

La Fuente De Sangre :
Poèmes 2006-05-03 (2838 affiches)

La géante :
Poèmes 2006-02-22 (905 affiches)

La mort des amants :
Poèmes 2009-08-10 (213 affiches)

La priere d’un paien :
Poèmes 2005-11-22 (1022 affiches)

La servante au grand coeur... :
Poèmes 2009-11-29 (267 affiches)

Lauda Franciscai mele :
Poèmes 2003-08-30 (1104 affiches)

Le beau navire :
Poèmes 2009-08-10 (257 affiches)

Le Chat :
Poèmes 2010-01-14 (122 affiches)

Le crépuscule de soir : (Tableaux parisiens)
Poèmes 2008-12-14 (758 affiches)

Le port :
Poèmes 2010-01-14 (122 affiches)

Le Portrait :
Poèmes 2010-01-09 (155 affiches)

Le Serpent qui danse :
Poèmes 2009-12-17 (302 affiches)

Lebada : fragmente
Poèmes 2003-08-30 (2051 affiches)

Les Belges :
Poèmes 2003-11-08 (1380 affiches)

Les bijoux :
Poèmes 2008-11-24 (489 affiches)

Les Chats :
Poèmes 2010-02-13 (102 affiches)

Les hiboux :
Poèmes 2008-11-24 (1003 affiches)

Les Phares :
Poèmes 2009-12-27 (252 affiches)

Les promesses d'un visage :
Poèmes 2009-08-10 (217 affiches)

Litanii catre Satan : fragmente
Poèmes 2003-08-30 (1684 affiches)

Litanii catre Satan :
Poèmes 2006-02-08 (2461 affiches)

Biographie Charles-Pierre Baudelaire

Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cãrui originalitate continuã sã-i provoace atât pe cititorii sãi, cât ºi pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluþionat întreaga liricã francezã ºi europeanã prin originalitatea volumului sãu controversat Les Fleurs du Mal (Florile rãului"). Va avea o influenþã puternicã asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

1821: Se naºte la Paris, Charles Baudelaire.
1827: Moare tatãl sãu, care era cu 30 de ani mai în vârstã decât mama.
1828: Vãduva Baudelaire se recãsãtoreºte cu comandantul de batalion Aupick, un strãlucit militar ºi diplomat.
1832-1835: Perioada de studii în Lyon, în garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis.
1836-1840: Perioadã de studii la Paris, încheiate cu un bacalaureat. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artiºtilor din Paris, unde s-a îndatorat peste mãsurã. Îi întâlneºte pe de Nerval ºi Balzac. Se crede cã tot atunci a contractat sifilisul.
1841-1842: Pentru a-l scoate din mediul boem, tatãl vitreg îl trimite în India, dar revine un an mai târziu la Paris, fugind de pe vas. La întoarcere, moºteneºte o avere considerabilã care-i va permite sã ducã o viaþã de dandy parizian. Începe sã iubeascã hainele ºi îºi petrece zilele în galeriile de artã ºi cafenelele din Oraºul luminilor. Începe sã foloseascã drogurile, în special haºiº ºi opium.
Se îndrãgosteºte de Jeanne Duval, cea care îl va inspira când scrie poemele din secþiunea "Venus cea neagrã" a volumului Les Fleurs du mal, o prostituatã din Africa. Pânã în 1844, cheltuise aproximativ jumãtate din moºtenire. Primele datorii importante sunt originea viitoarelor sale dificultãþi financiare. Consiliul de familie îi impune un notar drept consilier judiciar, care va avea în grijã averea lui Baudelaire ºi îi va plãti o micã rentã pentru tot restul vieþii. O tentativã de suicid se produce în anul 1845.
Pentru a-ºi suplimenta venitul Baudelaire scrie criticã de artã, eseuri, ºi cronici pentru diverse jurnale. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix ºi Gustave Courbet l-au ajutat sã se impunã drept critic cu idiosincrazii, dar care ºtie sã facã diferenþa între arta adevãratã ºi kitsch.
1847: Publicã nuvela autobiograficã "La Fanfarlo". Primele versuri îi apar în reviste la jumãtatea deceniului '40. Îl descopera pe Edgar Allan Poe.
1848: Publicã ºi lucreazã la variate gazete.
1854 - 1855: Publicã traducerea prozelor lui Edgar Allan Poe pe care îl considerã un suflet geamãn. Traducerea sa devine celebrã.

În 1857, Auguste Poulet-Malassis publicã prima ediþie din Les Fleurs du mal. Baudelaire era atât de îngrijorat de calitatea tipãriturii încât închiriazã o camerã lângã tipografie pentru a putea supraveghea apariþia cãrþii. În luna august, are loc procesul "Florilor rãului" cu un rechizitoriu susþinut de acelaºi procuror care în anul precedent se ocupase de "Madame Bovary". Poetul ºi editorii sunt condamnaþi, iar ºase dintre poeme care descriau dragostea lesbianã sau vampiri au fost excluse din cadrul volumului. Interdicþia a fost ridicatã în Franþa abia în 1949.


Portret de Gustave Courbet, 1848În 1861, Baudelaire a adãugat 36 de poeme noi la aceastã colecþie. Florile rãului i-au adus lui Baudelaire un oarecare grad de popularitate; scriitori ca Gustave Flaubert ºi Victor Hugo i-au lãudat poemele. Flaubert i-a scris lui Baudelaire "Aþi gãsit o cale de a injecta o nouã viaþã Romantismului, sunteþi diferit de toþi, ºi aceasta e cea mai mare calitate". Spre deosebire însã de poeþii romantici, Baudelaire se inspira din viaþa citadinã a Parisului. El argumenta cã arta trebuie sã creeze frumuseþe chiar ºi din cele mai josnice ºi non-poetice situaþii. Florile rãului l-au transformat pe Baudelaire într-un poet blestemat.

În anii '60, Baudelaire a continuat sã scrie articole ºi eseuri ocupându-se de o mare varietate de figuri ºi teme.

În 1869 a publicat ºi poeme în prozã, care au fost adunate postum în volumul Petits poémes en prose (Mici poeme în prozã). Prin faptul cã a denumit aceste compoziþii în vers alb poeme, Baudelaire a fost primul poet care a spart forma tradiþionalã a versificaþiei.

În 1862, Baudelaire a început sã aibã coºmaruri ºi temeri, iar sãnãtatea i s-a ºubrezit brusc. A plecat la Bruxelles sã þinã o serie de conferinþe, dar a avut câteva atacuri cerebrale care s-au finalizat printr-o paralizie parþialã. În iulie 1866, mama sa îl aduce în Paris ºi îl interneazã în diverse sanatorii pentru tratament.

Pe 31 august, 1867, la 46 de ani, dupã o lungã agonie, Charles Baudelaire a murit la Paris. Chiar dacã doctorii nu au declarat-o, moartea sa a fost provocatã de sifilis.

Posteritatea sa de mare poet era însã asiguratã. Poeþii timpului Stephane Mallarmé, Paul Verlaine, ºi Arthur Rimbaud l-au considerat imediat un predecesor. În secolul al XX-lea, gânditori, critici sau poeþi celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell ºi Seamus Heaney i-au celebrat opera. La noi voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influenþat de volumul lui Baudelaire, Florile rãului.