Sublim în rang și-abia-ncăpând în casă
Cu scări împărătești, cuconul are
Vin în cristaluri, oaspeți scumpi la masă,
Pe Ștefan Voievod cu pompă mare…
Un cerb de starostele Căliman
Vânat, sus, la Izvorul Alb, taman
Se rumenește: „-Cine-ncearcă-arar
La ușă, jupâneasă Avramie?”
„-Un pui de om…”, „-Alungă-l!”, „-Avuție
Are-un caiet cu stele-n buzunar…”

În mahalaua Mărțișor, la poarta
Celestă a poetului, îmi place
Cum Dumnezeu e-un virtuoz în arta
De-a potrivi cireșe: „Puță! Drace!
Papucii Maicii Domnului! Veniși
La chilipir, tâlhare, pe furiș!...”
Sucindu-și bascul, domnul grădinar
Cu-ocări și bulgări știe-a-și face treaba,
Deci fug din paradis, prea pe degeaba
Am un caiet cu stele-n buzunar…

Alb, la rever, plimbându-și, de mătase,
Batista înrămată în dantelă,
Cochetul dandy, fix la ora șase
Se fandosește cu baston-umbrelă…
Emoționat, pe bulevard, pândesc,
La pas, pe-un don Miron Paraschivesc:
„-Băiete, să nu joci rudimentar!
E-o seară când pozează-n domnișoare
Destule doamne demne de-abordare
Și-ai un caiet cu stele-n buzunar!”

În tihna unei după-amiezi, lejer
Zâmbește Petru Creția: „-Pe cer
Citești cel mai frapant dicționar
De întâmplări și semne iluzorii…
Cu ochii cine descifrează Norii
Are-un caiet cu stele-n buzunar…”