14 aprilie

Toatã ziua de ieri, doborât de o mare tristeþe. Noaptea, recitesc Sarmanul Dionis; mai puþin entuziasmat ca altã datã. Pe alocuri, limba lui Eminescu e cleioasã, artificialã; cacofoniile abundã.
Astãzi: lupt zadarnic cu melancolia. Definitivã detaºare de opera mea, de culturã, de filosofie, de viaþã, de mântuire. Tot ce-aº vrea: sã mã pierd în neant, sã mã odihnesc; sã uit de mine.
Continuã prezenþã a Ninei.