| = fara comentariu | Maria Gheorghe [16.Mar.09 22:00] |
| niciodata nu voi incerca sa "traduc" sufletul unei poezii… ma voi "sprijini" de cuvinte si voi asculta… cum creste… contrar diamantului, poezia straluceste fara sa taie… 16 martie… 16:00, ce soir l'amour grandit en dedans comme une peur bleue je tire la pipe de ma poche près du cœur j'y tasse l'ancien tabac le dé géant du destin se met à faire des culbutes en revanche dans la fenêtre de la pensée deux pigeons becquettent des larmes le petit moment reste cloué au milieu de la nuit le balancier saute le dernier coup | |
| = cantec | Ioan-Mircea Popovici [16.Mar.09 22:23] |
| primelor doua strofe le-ai dat o intrerpretare personala. fiind vorba de-o traducere, ideal este ca ea sa respecte originalul... maine vei vedea altfel si ar fi bine sa nu inventam un strigat acolo unde nu-i decat cantec | |
| = sa zicem... | Maria Gheorghe [17.Mar.09 00:27] |
| ... ca-i un comentariu, cu toate ca nu poti comenta un cantec… "tu te laisses aller"... si asa, mai apare cate o nota "imprumutata"... vine si se lipeste... nu-i o "traducere", iar maine, cine stie? sigur ca imi vor ramane "în fereastra gândului doi porumbei (care) ciugulesc lacrimi"... in care se oglindeste zborul "fara cusur" al unui cocor... | |
| = "tutunul vechi" | Elia David [17.Mar.09 08:41] |
| Interpretarile unui text nu pot fi decat subiective. Personal, m-a intrigat imaginea "dragostei crescand ca o spaima in mijlocul noptii". Nu am putut asocia "dragostea" cu "spaima". Mi-am zis ca de vina este doar perspectiva prin care privesc lucrurile, aceea a mantuirii - la care, in viziunea mea, subscriu toate sentimentele nobile; inclusiv Poezia, invelind motivul apropierii a doua fiinte (chiar, sau mai ales a doi porumbei) intr-o aura meritata. Apoi m-am gandit ca o "spaima" ar putea fi o dragoste innegurata, adica fara ecou in celalalt - sau, dimpotriva, cu un ecou atat de amplu, incat se aseamana cu iminenta unei victorii a "zilei" asupra "noptii" - in sens metaforic, intrucat nici ziua si nici noaptea nu se fac vinovate de nimic, decat de propria lor frumusete... (poate era mai corect spus: a "luminii" asupra "intunericului") Oricum ar fi, am vazut in aceasta poezie o fereastra deschisa catre, prin si dincolo de fumatorul de pipa... | |
| = ca un fulger intr-o noapte | Ioan-Mircea Popovici [17.Mar.09 12:11] |
| apare eroarea pe care interpreta o face intre comparatie si identificare. comparatia vine sa foloseasca registrul necontrolat si exploziv al spaimei din intuneric (spaima-n lumina mi-e mai greu sa o accept). ar mai fi diferenta intre interior si exterior gasita in logica lui Hermes. | |