| = "a răstignire-n lumină" | George Pașa [07.Jan.13 19:10] |
| Aleg primul vers și ultima strofă. Acolo textul e mai aproape de orfism. Dar și povestea în sine poate căpăta, în timp, rezonanțe orfice. Pentru că este neobișunită. Dar nu mă mai refer la procedee și alte cele. Ce știu eu! Un an poetic plin de regăsiri, iubiri și-mpliniri vă urez! | |
| = film potrivit cu ieri si cu azi | Ioan-Mircea Popovici [07.Jan.13 19:20] |
" geamănul meu spune că ce povestesc e o invenție a mea" se intampla ca niciodata si intotdeauna sa fie la egala distanta de inima mea legenda o stiam filmul este bine-venit merita sa-l vezi si sa-l revezi http://www.youtube.com/watch?v=_ZbkLBV6XLc | |
| + ... | Silvia Bitere [09.Jan.13 11:10] |
| mă bucur că am deschis, azi, această pagină. Poate, doar, pe la M. Eliade, să fi găsit atâta frumusețe. Uite, nu vă laud, doar v-am zis cum scrieți, aici, cum place ochiului, și dumneavoastră tot poet vreți să fiți sau sunteți, doar așa și atât! Prea bine, la inimă mi-au mers din versuri:când m-am trezit pădurea dispăruse/ o luase Crișul într-o primăvară/geamănul meu spune că ce povestesc/e o invenție a mea/și că pădurea n-a existat niciodată/ - sublim... Am și uitat de Alexis... asta vreau să spun. Textul se susține și cu Alexis și fără el... La mulți ani cu întârziere! | |
| = pe un viscol cumplit | Ioan-Mircea Popovici [09.Jan.13 14:45] |
| ca-n matematică când necunoscutele iau locul constantelor ecuațiile cer alte soluții "Am și uitat de Alexis... asta vreau să spun." adevărul este că noi am uitat de el, dar el nu ne-a uitat... caietele, fotografiile și scrisorile din mansardă s-au adunat cam multe... ... povesea mi-o luase întainte... din Piața Ovidiu, urca pe Mircea, pe un viscol cumplit... credeam că merge spre Stradela Vântului (golul de pe Mircea, între nr 28 și 30)... între restaurantul lui Zahev și numarul 4 de vis-a-vis, dispăruse, ca-n vis... http://celcarezice.blogspot.ro/2007/03/papagalul-lui-alexis.html "stau cormoranii pe vârfuri ca balerinele din lacul lebedelor cu aripile întinse la soare" | |
| + ... | Ioana Geacăr [09.Jan.13 18:46] |
| Ca si George aleg primul vers ("foarte de timpuriu/ de pe vremea-n care mișcam pietre cu gândul") și ultima strofă ca părți desăvârșite ale ecestei balade moderne.Fiecare cuvânt picură din clavecinul bine temperat, prea plinul sufletesc e strunit acum mai bine ca-n trecut, felicitări! | |
| = ambele sunt neinventate | Ioan-Mircea Popovici [09.Jan.13 19:41] |
| ce-mi aduc aminte cel mai bine sunt lucrurile uitate în inimă mama zice că fratele ei unchiul Medrea din Bocsig (de langa Ineu de Arad) in martie 1990 a mers să-și fure tractorul de la colectiv "știam că ceva rău s-a întâmplat de-a dispărut Păvăluț mai târziu am aflat că l-au închis pentru că și-a ascuns tractorul și batoza într-o căpiță de paie și nu le-a declarat pentru colectivizare" | |
| = gratie zidului alb | Maria Gheorghe [10.Jan.13 11:58] |
| "în viața jocului ca la teatru fiecare cu rolul său la cafea Alexis și-a scos papagalul din colivie și l-a lăsat liber (...) de Bobotează" totul parca intra intr-o stare de gratie... cand m-am trezit jocul pe scena continua spectatorii isi abandonasera rolul... | |
| = de ziua de ieri | Ioan-Mircea Popovici [10.Jan.13 13:58] |
"totul... intr-o stare de gratie..." sămânța de arțar acum e pădure arcadele pontice-n acord cu zidul alb palaria si umbrela aici http://www.youtube.com/watch?v=ITswHbJPHhQ&playnext=1&list=AL94UKMTqg-9BWEv35XZpsJns7CLGGjrhT de ziua de ieri La multi ani! | |
| + magie trista | Nache Mamier Angela [10.Jan.13 14:59] |
| începutul e prozaic,dar portretul lui Pavalut este bine conturat,simbolizând boema artistului,fiorul imaginatiei,acel « la musique avant tout chose » Baudelairien … suntem în veacul de singuratate al lui garcia marquez ,suntem în Patria Melancolie constat un fel de « descente sur terre » a poetului « marinar »,care si-apropie ocheanul spre semeni si-i lasa sa pluteasca precum într-o pânza de chagall unele lungimi,inutile dar poemul are ceva indefinisabil ,pur ,uman strofa cu « colectivizarea « nu mi se pare bine « croita » apoi trecerea « caleidoscopica » de la o istorie la alta :Pavalut,Alexis,Julia …ne pierdem ....finalul e alt « poem » (cumintel) dintru început mi-a spus Păvăluț al lui Hoșcu singurul loc în care clavecinul este bine temperat este în pădurea aceasta știi ce are ea de-i atât de fericită cu clavecinul meu are-n ea o absență pe care numai clavecinul meu o umple lumea spunea despre Păvăluț că-i dus cu pluta alții spun că-i lovit cu leuca cert este că m-am așezat la clavecin și după primul acord când m-am trezit pădurea dispăruse o luase Crișul într-o primăvară desigur ca poetul ,binecunoscut,nu are nevoie de sfaturi... | |
| = tainele-și țes singure | Ioan-Mircea Popovici [10.Dec.18 14:27] |
| tot ce vă povestesc aici este din Voivodeni din Țara Crișurilor taina care-o mărturisesc acum e zborul care-l reușeam "cu aripile întinse la soare a răstignire-n lumină" http://www.youtube.com/watch_popup?v=vwRPERT3iqI&vq=medium în punctul acesta tainele-și țes singure aripi | |
| = Fiecare dintre noi sutem actorii teatrului din noi si pentru noi. | Vlad Diaconu [11.Jan.13 09:14] |
| Creatia imbina aburii copilariei, visele, sperantele, naivitatea si povestea cu realitatea maturitatii, experiente ancorate-n contemporan cu o constatare nostalgica si amara. Avalansa de metafore dezvaluie finul si sensibilul dumneavoastra spirit. | |